Scurta descriere

Doneaza o Carte!


Doneaza o carte peste Prut!

Revista Accent Basarabean

Accent Basarabean Nr5

Revista Accent Basarabean Nr.6, Iarna 2012

Publicitate

Parteneri Media

Parteneri

GIBCluj > Despre GIB > Scurta descriere
GIB Cluj - About Us

Grupul de Initiativa Basarabeana din Cluj-Napoca

Organizaţia studenţească, non-profit, apolitică, Grupul de Iniţiativă Basarabeană Cluj (GIB), a fost înfiinţată legal în ianuarie 2006, fiind reprezentată de către elevi şi studenţi basarabeni şi bucovineni care îşi fac studiile în Cluj-Napoca. Scopul organizaţiei este de a ajuta elevii şi studenţii de etnie română să se încadreze mai uşor în societatea românească, unde se afirmă şi se promovează tot mai mult şi mai mult valorile europene. Totodată, este relevant faptul că tenta educativ-cognitivă a multor activităţi desfăşurate de către membrii organizaţiei, ajuta la promovarea unor importante valori culturale, precum si la o comunicare mai eficientă atât în cadrul, cât şi în afara organizaţiei.

 

GIB Cluj organizează în fiecare an training-uri şi dezbateri pe diferite teme, unde fiecare este binevenit să-şi expună şi să-şi susţină punctul de vedere, elevii şi studenţii având posibilitatea să se cunoască mai bine, să comunice, să facă schimb de idei si experienţe acumulate. Un important punct de referinţă în planificarea activităţilor anuale, este şi organizarea Festivalului Cultural Basarabia, pe 27 martie, fiind un deosebit prilej pentru comemorarea evenimentului istoric de Unire a Basarabiei cu România, dar şi pentru răspândirea unor importante tendinţe culturale ale Republicii Moldova in cadrul diversităţii clujene.

 

Entuziasmul, ambiţia si creativitatea tinerilor din cadrul organizaţiei, precum şi spiritul de echipă al acestora, asigură reuşita obiectivelor propuse şi, implicit, fructificarea rezultatelor pozitive obţinute.

 

Majoritatea basarabenilor, care au ales România pentru a-şi continua studiile, fie la liceu, fie la facultate, au luat aceasta decizie pentru potenţialele şanse care le sunt oferite de către un stat mai dezvoltat, din multe puncte de vedere, decât ţara de origine. In plus, o ţara care este membru al Uniunii Europene, este mai aproape de tot ce înseamnă dezvoltare, evoluţie, stabilitate, iar aflarea in cadrul unui astfel de mediu le oferă mai multe posibilităţi de afirmare. Un alt motiv ar putea fi locurile bugetare oferite de către statul român şi oportunitatea de a beneficia lunar de o bursă. Pe lângă acestea, ar putea fi menţionat şi faptul că aflarea departe de casă a tinerilor îi obligă la acumularea unor experienţe şi cunoştinţe necesare pentru viitor.

 

Pentru a putea fi diferenţiat de cetăţeanul român din zona Moldovei, tânărul venit din Republica Moldova, este numit “basarabean”, uneori chiar, exagerat, ”rus”, în timp ce “moldovean” este apelativul cel mai uzual atunci când noi înşine ne gândim la cetăţenii Republicii Moldova, stabiliţi temporar sau permanent in România. Termenul ”român” poate fi asociat eventual cu ideea conceptual - istorică a originii române; este mai mult o stare de spirit, un specific etnic pe care îl resimţim şi încă îl păstrăm cu grijă.

 

De obicei, tinerii basarabeni sunt (sau pot fi consideraţi) pragmatici, experimentaţi şi descurcăreţi. Alteori, portretul unui basarabean poate prinde contururi mai puţin pozitive, fie din experienţa trecută, personală a celui care îşi creează o impresie, fie din unele idei standardizate, devenite clişee de-a lungul timpului.

 

In ceea ce priveşte relaţiile interpersonale pe care şi le creează basarabenii cu cetăţenii români, acestea pot fi evaluate in funcţie de gradul de receptivitate cu care se confruntă, iar acesta este diferenţiat la nivel de regiune. In cazul mediului clujean, din proprie experienţă, menţionez că este notificabilă şi de admirat, atitudinea binevoitoare a locuitorilor, amabilitatea cu care răspund unor cereri, precum şi oferirea unui sprijin important.

 

Pentru a face faţă traiului, în unul dintre cele mai scumpe oraşe din România, unii dintre studenţii basarabeni sunt nevoiţi să lucreze. Aceştia de multe ori, nu au posibilitatea de alegere, ci mai degrabă, accepta condiţiile existente, ca urmare a faptului că nu sunt cetăţeni români şi nu li se oferă contract de muncă. Cele mai vizate domenii sunt cele ale serviciilor ( fast-food-uri, chelneri, vânzări de produse, îngrijirea copiilor dintr-o familie etc)

Mulţi dintre cei veniţi la studii si obişnuiţi cu mediul în care se află, intenţionează să se stabilească permanent in Cluj, alegând această destinaţie din mai multe motive, printre care oportunităţile de muncă, cultura si diversitatea activităţilor desfăşurate, bunăvoinţa şi amabilitatea locuitorilor şi nu in ultimul rând stilul arhitectural specific al oraşului, care atrage tot mai mulţi turişti. Alţii, dimpotrivă, doresc sa-şi fructifice cunoştinţele si experienţa acumulată, in Republica Moldova şi să încerce o eventuală îmbunătăţire a situaţiei existente in ţara de origine.

 

Referitor la regimul de vize impus de către legislaţia românească, studenţii nu sunt afectaţi personal, in sensul că pot să călătorească liber pe baza legitimaţiei de şedere temporară, act ce atestă aflarea legală pe teritoriul României. În schimb persoanele apropiate care ar dori să îi viziteze sunt nevoiţi să suporte interminabilele cozi din faţa Ambasadei României din Republica Moldova. Tinerii basarabeni ar dori simplificarea procedurii de eliberare a vizelor luându-se în considerare măcar vecinătatea imediată dintre aceste două teritorii, dacă nu considerentul etnic.

 

După integrarea României în Uniunea Europeană studenţii nu s-au confruntat cu schimbări esenţiale în ceea ce priveşte statutul lor, cu excepţia modificării introduse in legislaţia cu privire la angajarea cetăţenilor străini, astfel tânărului absolvent basarabean din România îi sunt reduse considerabil şansele de angajare.