Newsreader

Doneaza o Carte!


Doneaza o carte peste Prut!

Gib Recruteaza

GIB Recruteaza

Revista Accent Basarabean

Accent Basarabean Nr5

Revista Accent Basarabean Nr.6, Iarna 2012

Stiri si Evenimente

2012-01-24 20:00 Ziua de 24 ianuarie
2012-01-24 10:31 1859, Mica Unire
2012-01-19 20:34 Oferta de Lucru - Endava

Publicitate

Parteneri Media

Parteneri

GIBCluj > Arhiva Stiri > Newsreader

Tudor Darie pentru ZIUA de Cluj: „Tinerii din Moldova şi România gândesc Unirea prin stomac şi buzunar”

2009-03-31

Basarabeanul Tudor Darie, unul dintre deţinătorii portalului de ştiri online www.unimedia.md, prezent ieri la Cluj ca invitat al Grupului de Iniţiativã Basarabeanã (GIB) la manifestările dedicate Festivalului Basarabia, a vorbit - într-un interviu acordat ZIUA de CLUJ - despre situaţia politicã din Republica Moldova dinaintea alegerilor din 5 aprilie şi despre semnificaţia Zilei Unirii Basarabiei cu România.

Potrivit ziaristului, în ultima perioadã sentimentul antiromânesc şi acţiunile antiromâneşti de peste Prut au fost exacerbate. “E o tacticã electoralã a Partidului Comuniştilor (P.C.), şi, pânã la urmã, una reuşitã, deoarece din 2005 pânã în 2009 P.C. nu a reuşit sã-şi respecte o serie de promisiuni electorale şi, în acest caz, o parte din electoratul rusesc a fost dezamãgit de acest partid, motiv pentru care în 5 aprilie s-ar putea sã nu mai voteze pentru ei”, a explicat Tudor Darie. Despre expulzarea de pe teritoriul basarabean a celor doi cetãţeni români la sfârşitul sãptãmânii trecute şi despre oprirea la vamã a celor 270 de români, Darie spune cã a fost o acţiune a P.C. menitã sã “antagonizeze” electoratul şi sã dea garanţie celor cu “viziuni pro-ruse cã Moldova nu se va uni cu România”.
 
Cu referire la semnificaţia zilei de 27 martie, Tudor Darie este de pãrere cã atât tinerii români, cât şi cei moldoveni au uitat în mare mãsurã sã o trateze cu respectul şi importanţa pe care o meritã. “Din pãcate, majoritatea nici mãcar nu cunosc ce înseamnã “27 martie”. în acest caz, când vorbim de ziua de 27 martie, nu este o zi încãrcatã de emoţie, aşa cum ne-am dori-o noi. Tinerii au alte valori, alte idei. Pentru ei, unirea nu semnificã o zi atât de importantã, pentru cã o concep prin stomac şi prin intermediul buzunarului”, spune Darie.
 
De asemenea, tânãrul jurnalist opineazã  cã pragmatismul cotidian şi materialismul sunt cele care guverneazã relaţia româno-basarabeanã. “în acest fel se explicã şi interesul enorm al basarabenilor de a obţine viza sau chiar cetãţenia româneascã, pentru cã atunci când ai cetãţenia românã, poţi cãlãtori liber în Europa. Pânã la intrarea României în UE evident cã interesul era mult mai mic, deoarece cetãţenia românã nu-ţi oferea atât de multe avantaje şi, tocmai din acest punct de vedere, tinerii vãd unirea prin intermediul acestor avantaje”, a conchis Tudor Darie.
 
On-line moldovenesc
 
Conform trafic.ro, portalul unimedia.md ocupã locul 42 la categoria “ştiri/massmedia”, site-ul având un numãr de aproximativ 5.000 de vizitatori unici în zilele de lucru ale sãptãmânii şi în jur de 2.500 în weekend. Pe durata unei zile, ştirile portalului sunt afişate de aproximativ 30.000 de ori. Lansat în iulie 2007, unimedia.md a avut pânã acum aproape 36.000 de vizitatori.
 
Citiţi mai jos interviul integral:

Ce reprezintă ziua de 27 martie pentru un tânăr român de peste Prut?
 
Sunt diferiţi tineri care înţeleg diferit ziua de 27 martie. Din păcate, majoritatea nici măcar nu cunosc ce înseamnă “27 martie”, iar situaţia e valabilă atât pentru tinerii din Republica Moldova (R.M), cât şi pentru o mare parte a tinerilor din România. în acest caz, când vorbim de ziua de 27 martie, nu este o zi încărcată de emoţie aşa cum ne-am dori-o noi. Tinerii au alte valori, alte idei. Pentru ei, unirea nu semnifică o zi atât de importantă pentru că tinerii o concep prin stomac şi prin intermediul buzunarului. Trebuie să fie un lucru pragmatic, ceva care să le aducă un anumit beneficiu, inclusiv material, şi abia atunci ar putea-o concepe o eventuală Unire, altfel, nu. în acest fel se explică şi interesul enorm al basarabenilor de a obţine viza sau chiar cetăţenia românească, pentru că atunci când ai cetăţenia română, poţi călători liber în Europa. Până la intrarea României în UE, evident că interesul era mult mai mic deoarece cetăţenia română, nu-ţi oferea atât de multe avantaje şi tocmai din acest punct de vedere, tinerii văd unirea prin intermediul acelor avantaje pe care le oferă o aceasta.
 
De ce crezi că în ultimul timp s-a exacerbat sentimentul antiromânesc şi acţiunile antiromâneşti, pentru că noi aşa vedem lucrurile de la Cluj?
 
Aşa e. E o tactică electorală a Partidului Comuniştilor (P.C.), şi până la urmă, una reuşită, deoarece din 2005 până în 2009, P.C. nu a reuşit.să-şi respecte o serie de promisiuni electorale, şi, în acest caz o parte din electoratul rusesc s-a dezamăgit de acest partid, motiv pentru care, în 5 aprilie s-ar putea să nu mai voteze pentru ei. Expulzarea celor doi cetăţeni români care consultau partidul de opoziţie Liberal Democrat din Moldova (PLDM), prin oprirea la vamă şi întoarcerea delegaţiei oficiale din Vaslui şi Iaşi, şi stoparea la vamă a celor 270 de români, s-a urmărit antagonizarea electoratului, atfel încât cei care au viziuni pro-ruseşti să obţină garanţia că R.M. nu se va uni cu România.
 
Care ar fi situaţia în R.M. dacă PLDM ar obţine între 12-15 la sută din voturi?
 
Voi aborda altfel situaţia. Se conturează două tabere politice la Chişinău. Pe de o parte e vorba de Partidul Comuniştilor care va avea un partener de coaliţie, în fapt, Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), dacă va reuşi să treacă pragul electoral. Iar pe de altă parte, există o tabără a partidelor liberale: Partidul Liberal (PL) al lui Dorin Chirtoacă, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a lui Vlad Filat şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) a lui Serafim Urechean. Aceste trei partide sunt cotate cu în jur de 10% fiecare. Pronosticul meu electoral e că AMN va obţine între 12-13%, PL şi PLDM – fiecare câte 14-15%. în acest fel, prin redistribuirea mandatelor, tabăra liberală şi cea comunistă ar avea aproximativ acelaşi număr de mandate în Parlament. Partidul care ar mai putea accede în Parlament ar putea fi cheia următoarei guvernări, depinde cu cine va coaliza. As putea puncta trei mize: 1. 52 de mandate permite formarea Guvernului, comuniştii ar putea obţine 40-45 de mandate. 2. 61 de mandate, suficiente pentru a alege preşedintele. 3. dacă preşedintele nu va putea fi ales, se va recurge la un nou vot de care comuniştii ar putea profita subliniind “haosul creat de democraţi” (ar putea fi avantajos şi pentru democraţi, dacă vor reuşi să explice şi să convingă electoratul că PCRM este de vină, deoarece nu a dorit să participe la alegerea preşedintelui).
 
In ce măsură partidele pro-româneşti şi liberale, ar putea să se facă vizibile în mass-media?
 
In mare parte, presa din R.M. promovează Partidul Comuniştilor şi afiliaţii săi, în cazul de faţa Partidul Social Democrat şi cel Popular Creştin Democrat. Mass-media e dominată de comunişti prin televiziunea publică Moldova 1, televiziunea publică rusească Prime, Radioul Naţional, postul privat de televiziune NIT care promovează ruşii, şi EUTV, post cu acoperire naţională care-l promovează pe Iurie Roşca, preşedintele PPCD. Dacă ne îndreptăm spre presă, vom observa că opoziţia e defavorizată şi decredibilizată în buletinele de ştiri, lucru demonstrat de rapoartele de monitorizare. Pe de altă parte, Partidul Comuniştilor este doar favorizat, caz în care alegătorul se va afla într-o situaţie dificilă. Acesta va vedea un Partid Comunist, bine organizat, consecvent şi unul care promovează stabilitatea, şi o opoziţie fărămiţată în care partidele se ceartă între ele fără a avea capacitatea de a guverna ţara. Oricum cele trei partide liberale şi-au anunţat disponibilitatea de a crea o alianţă post-electorală.
 
Nu crezi că actualul partid urmăreşte o retragere temporară pentru a-şi conserva electoratul?
 
E posibil un astfel de scenariu, dar foarte riscant. Partidul Comuniştilor nu e unul care crede cu adevărat în doctrina comunistă, ci mai degrabă al oportuniştilor. Astfel, dacă se retrage în opoziţie, în interiorul partidului vor apărea disensiuni şi PCRM s-ar putea discompune pe bucăţi.
 
De ce există această dizgraţie faţă de PPCD, partidul lui Iulie Roşca?
 
Există multe greşeli pe care le-a făcut acest partid. Dacă îi vom da Cezarului ce-i al Cezarului, putem spune că Iurie Roşca a făcut multe bune, dar şi rele pentru democraţia din Moldova. Din seria celor bune pot fi menţionate protestele naţionale din 2002-2003, când, practic a reuşit legalizarea Mitropoliei Basarabiei, să stopeze înlocuirea limbii române şi a Istoriei Românilor în şcoli, acest fiind meritul lui, dar şi al miilor de tineri care ieşeau în stradă, printre care mă aflu şi eu. Dar, tot acelaşi Roşca a eliminat persoanele incomode din partidul său, iar în 2005, Roşca, cel ajuns în Parlament datorită votului anti-comunist, el votează pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca preşedinte al ţării. Roşca a fost presat de europeni şi americani, pentru că ei au vrut un stat stabil la graniţa UE. Plus, Iurie Roşca privatizează foarte dubios EuTV şi transformă ziarul Flux într-o fiţuică de partid.
 
Cum e văzută problema transnistreană? Din perspectivă europeană, oficialii spun că nu vor “un cal troian” în apropierea graniţelor. Care ar fi, în opinia ta, soluţia acestei probleme?
 
Există o soluţie. Iar această e creşterea economică a Moldovei. Putem lua modelul R. Moldova – România. Când ţările erau la acelaşi nivel de dezvoltare, nu existau interese, însă acum, interesul a crescut. Dacă ne referim la presă, la Chişinău e predominantă cea de limbă rusă, însă mai sunt şi ziare româneşti. La Tiraspol, presa e exclusiv de limbă rusă şi ucraineană, astfel încât se poate vorbi de o generaţie crescută în spiritul valorilor Rusiei. Pentru rezolvarea acestei situaţii e nevoie de 15-20 de ani, timp în care presa din Chişinău să fie accesibilă şi celor din Transnistria. în acest moment putem vorbi de circa 200.000 de cetăţeni moldoveni, număr în descreştere deoarece e mai avantajos să fii cetăţean rus.
 
Cum crezi că se va schimba situaţia în Republica Moldova, după aceste alegeri?
 
Aceste alegeri vor aduce multe schimbări benefice vieţii politice şi sociale din Moldova, iar cel mai important e că pleacă Voronin. Nu vom mai avea un preşedinte care a personalizat viaţa publică în Moldova. O mare parte din vechea nomenclatură se află la limita pragului electoral şi au şanse să nu treacă în Parlament. Partidele liberale, care nu au experienţă politică se bucură acum de 15 la sută din voturi, ceea ce reprezintă o schimbare a generaţiilor de politicieni. Cei care vor influenţa viaţa publică în următorii patru ani sunt: Dorin Chirtoacă, Vlad Filat şi Alexandru Tănase din tabăra democrată, şi Marian Lupu de pe partea comunistă. Filat este un bun manager, iar Chirtoacă este un om aflat mereu în opoziţia lui Voronin. Filat şi Chirtoacă sunt doi tineri care au urmat studiile în România şi s-au întors acasă.
 
Dar despre Serafim Urechean (fostul primar al Chişinăului, n.red)?
 
Serafim Urechean se vrea preşedinte, însă vom vedea dacă va fi votat de parlamentari.
 
Ce aşteaptă politicienii democraţi din partea României?
 
în primul rând mai multă consecvenţă şi declaraţiile să fie însoţite şi de fapte. E chiar ridicol să vezi cum vin la Chişinău oficiali români şi merg în “vârful degetelor” şi sunt atenţi la declaraţii ca nu cumva să supere vreun comunist de la Chişinău. Comparând cu situaţia ruşilor care vin şi deschid secţii de votare în Transnistria fără a avea acordul MAEIE şi sfidând normele europene, România ar avea mult mai multe drepturi din punct de vedere lingvistic şi cultural să promoveze normele europene la Chişinău. României îi scapă un aspect important. România nu mai e doar un stat vecin, care odată a fost un stat cu Moldova, este o ţară a UE. Ea are tot dreptul să promoveze la Chişinău valori europene, presă independentă şi respectarea drepturilor omului. Ar fi chiar indicat ca România să deschidă câte un centru de promovare a acestor valori în fiecare centru raional din Moldova. Ar putea fi finanţat acest proiect prin fonduri UE. Alte exemple: şinele de cale ferată sunt de tip sovietic, iar schimbarea lor ar putea conecta Moldova de UE; ar mai putea fi şi sistemul energetic, Europa fiind mai puţin dependentă de Rusia decât Moldova care e dependentă 100%.
 
Legat de Unimedia, ce ne puteţi spune?
 
Dacă presa scrisă e dominată de cea de limbă rusă, putem spune că pe online, presa română a bătut la toate capitolele presa online de limbă rusă. Există mai multe explicaţii, una dintre acestea ar fi faptul că am reuşit să impunem ştiri mai calitative decât presa rusă. Zilnic avem între 5-7.000 de vizitatori, iar datorită faptului că am avut o creştere semnificativă în ultimul an, pot spune că am avut şi suficiente probleme cu Partidul Comuniştilor. Anul trecut ni s-au solicitat adresele IP ale utilizatorilor UNIMEDIA care criticau Partidul Comuniştilor, adrese pe care nu le-am furnizat chiar dacă au fost cerute de Procuratură şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Comentatorii riscau închisoare până la 7 ani pentru curajul de a critica comuniştii.

 

sursa: www.unimedia.md





Inapoi

Add a comment

*
*
Calculati 5 plus 2.*