Doamna Mihaela Popa, senator de Iaşi, deputat în Parlamentul European ne-a dat sfaturi şi
ne-a răspuns cu căldură la câteva întrebări, în cadrul mini vacanţei noastre la tabăra din staţiunea

"2 Mai", Mangalia, în perioada 25 iunie -1 iulie.

Un Semn de Exclamare imens pentru toţi tinerii basarabeni de pretutindeni!

   GIB: Cum este văzută Republica Moldova în ochii europarlamentarilor?
   MP:  Cu respect, cu mult respect şi nu numai în UE, ci şi în Occident; eu am avut multe dezbateri şi la un moment dat eram "invidioasă", pentru că se spunea că sunt mult mai civilizaţi oamenii din Republica Moldova, vorbesc de  oamenii care se duc şi muncesc peste hotare. Pe de altă parte mai există şi dezinformare, să nu uităm că nu există nici o diferenţă între limba moldovenească şi limba română, noi am lucrat foarte mult ca europarlamentari, aşa încât în Parlamentul European, când vine vorba de România şi de Republica Moldova- nu exista
grup politic. Ca toţi românii, acţionăm unitar şi în acelaşi fel.

   GIB: Din diferite vizite ale dumneavoastră în Republica Moldova, ce v-a atras atenția, ce locuri frumoase aţi văzut acolo,  și cum i-ați văzut pe tinerii basarabeni de-acolo?
   MP:   În primul rând eu sunt născuta în Moldova, în România, am crescut pe malul Prutului, undeva  printre basarabeni, deci pentru mine nu este ceva nou să trăiesc și să vorbesc cu basarabenii. A  fost ceva nou să vizitez Republica Moldova și să descopăr niște oameni convinși și sinceri, cu o dragoste pentru România, parcă mult mai profundă, decât noi aici acasă la noi; cu un patriotism accentuat. Ce m-a impresionat foarte mult: restaurante cu specific românesc, pentru că în România au început să dispară și nu este un lucru bun. Am descoperit primari foarte activi, implicați în proiectul transfrontalier, mult mai cooperanți și cu mai multă personalitate despre ce înseamnă proiecte europene, poate chiar mai mult decât cei din România care au dezvoltat deja proiecte europene, ceea ce este un lucru încurajator.  Am descoperit tineri motivați de a se întoarce în Republica Moldova, dar totodată motivați de a ajunge în Uniunea Europeană și de a aduce valorile europene de acolo în țara lor.

   GIB: Cum comentați evenimentele din 7 aprilie, ce părere aveți despre așa-zisa mini revoltă?
   MP:   Întrebarea aceasta  are concludență la poezia lui Păunescu, care spunea:
   "Se urcă Basarabia pe cruce
    Și cuie pentru ea se pregătesc
    Și primăvara jertfe noi aduce
    Și plânge iarăși neamul românesc."- parcă a avut o predicție, deci eu aș putea să spun că evenimentele din Republica Moldova seamănă extraordinar cu evenimentele din '89, atunci aveam 27 de ani, și mă simțeam  mult mai imbătrânită în mentalitate decât mă simt acum la 20 de ani dupa acele evenimente. DA, sunt inevitabile! Metodele de oprire a tot ceea ce înseamnă schimbare seamănă atât de mult şi atât de bine, poate la o scară mult mai mică, fiind ţara mult mai mică. Însă, eu zic că aveţi un avantaj mare, noi suntem acolo lângă voi şi v-am susţinut,  spiritual v-am susţinut.

   GIB:  Cum evaluaţi situaţia actuală din Republica Moldova, credeţi că opoziţia va avea forţa de a caştiga alegerile?
   MP:    Opoziţia a demonstrat ceea ce mulţi din România se întreaba dacă noi am fi trecut prin aşa ceva, am fi fost în stare să conservăm acel vot de aur, şi la o dezbatere am spus: poate că acum nu, dar în '89 cu siguranţă da. Eu îmi pun mare speranţă în tineri, de fapt ca şi în România,  eu zic că tinerii pot schimba şi Europa şi cu atât mai mult  mentalitaţile învechite în Republica Moldova. Tinerii- voi, organizaţiile studenţeşti, voi care aţi reuşit să ieşiţi de acolo. Voi studiaţi, aţi studiat în Uniunea Europeană, aveţi o misiune importantă, şi istoria nu vă va ierta dacă veţi sta pasivi.

   GIB: Ce recomandări, sau ce critici aţi avea la adresa organizaţiilor studenţeşti basarabene din România?
   MP:   Winston Churchill spunea aşa: "Nava învinge valurile, deşi ea e una singură şi valurile sunt mai multe, pentru că ea are un ţel"- eu cred că organizaţiile studenţeşti din Republica Moldova care sunt pe teritoriul României, ar  trebui să se unească, să vadă care sunt proiectele comune, şi de aici de la Şcoala de vară, să auzim că s-a înfiinţat o Ligă a studenţilor basarabeni, chiar dacă are mai multe filiale, cu un mesaj de integrare a Moldovei în UE şi eliminarea comunismului de la putere din Chişinău.
   GIB:  Nu credeţi că o eventuală unire a organizaţiilor studenţeşti basarabene din România, şi transmiterea unui mesaj anticomunist către Republica Moldova, va fi un nou pretext al conducerii de la Chişinău pentru a învinui România de implicare, aşa cum s-a întâmplat în evenimentele de dupa 5 aprilie?
   MP: Vreau să spun că atunci când a fost revoluţia în România, în '89, eu aveam un baieţel de 4 ani, credeţi că eu mă gândeam în momentele alea pe străzi, cine-i învinuit? nu mă interesa, şi cred că nici pe voi nu ar trebui să vă intereseze absolut de loc acest lucru. Trebuie să vă intereseze viitorul vostru, democraţia.  Nu trebuie impus acest lucru, dar trebuie de aici să plecaţi cu o comuniune, cu un mesaj comun, cu un mesaj care să îl puteţi adresa atât Parlamentului, cât şi Presedinţiei, Parlamentulului European, Comisiei Europene, Consiliului Europei, încât glasul vostru să fie auzit. Este foarte important ca glasul vostru şi ambiţiile  voastre să fie auzite, dacă se opreşte doar aici discuţia, între voi, ar fi neconcludent. Poate aşa va ajunge mesajul şi la părinţii, buneii voştri.
   GIB: Vorbind despre proiectele organizaţiilor studenţeşti, la care primim anumite finanţări de la Departamentul Relatiile Românilor de Pretutindeni, pentru ca recent să ni se comunice că vor fi finanţate doar proiectele care le-am implementa acasă, în Republica Moldova. Cât de accesibilă, credeţi, ne este nouă calea pentru a duce la bun sfârşit un astfel tip de proiect în starea economică şi politică în care se află Republica Moldova astăzi? 
   MP: În primul rând, DRRP din România trebuie să devină un departament puternic. Eu am avut o iniţiativă legislativă în Parlament, împreună cu doi colegi de-ai mei, prin care să înfiinţăm acest departament în direcţia coordonării primului ministru, pentru ca acest departament să aibă un statut juridic, deoarece în afara României avem 4 milioane de cetaţeni români, avem 10 milioane de vorbitori de limba română. Daca acest departament va avea puterea şi finanţarea necesară, vor apărea şi acele proiecte care vor avea o conotaţie transfrontalieră. Eu intenţionez la Iaşi organizarea unui centru transfrontalier pentru tineri, şi în toată politica mea ma axez pe tineri, pentru că cei mai defavorizaţi acum sunt grupurile de tineri.
   GIB: În Republica Moldova există, să zicem două mari tabere, sau două mari grupuri identitare, unul este pro român şi altul este pro-moldovenesc, sau neo- sovietic. Cel pro roman susţine existenţa limbii române, a istoriei pe când cel neo- sovietic: limba moldovenească şi sfera moldovenilor. Vreau să vă întreb dacă credeţi că aceste grupuri identitare extremiste au influenţă asupra tinerilor basarabeni din Republica Moldova, căci asupra parinţilor am văzut că au influenţă?
   MP: Când vorbim despre istorie, trebuie să fie o singură istorie;  nu există o istorie dincolo de Prut, una aici, o  istorie la vest şi una la est; tocmai un motiv pentru care am propus în Parlamentul European studierea Istoriei Uniunii Europene, ca tinerii din viitoarele generaţii, să nu mai treacă prin ce am trecut noi, să cunoască istoria adevărată. Când vorbim de Limba, este limba română, dar trebuie să facem diferenţa dintre patriotis şi naţionalism. Patriotismul aduce ceva bun, naţionalismul dus la extremă, duce la dictatură, duce la războaie. Să nu uităm că anul 2010, este anul comabaterii sărăciei şi a excluziunii sociale, de aceea consider că o valoare  prioritară a Uniunii Europene, va fi anume să ajute ţările puţin dezvoltate din punct de vedere economic, şi Moldova va  figura printre acele state. Dezbateri vizavi de limba română şi limba moldovenească nu mai trebuie sa existe,  sunt inutile. Generaţia voastră trebuie să lupte pentru  pace, pentru valori europene, pentru integrarea europeană. Daca veţi lupta pentru aceste trei domenii prioritare, sunt convinsă ca veti fi niste cetaţeni europeni de care vom fi mândri.
   GIB: Care sunt motivele pentru care v-aţi implicat în politică şi ce sfaturi le daţi tinerilor care işi doresc  o asemenea carieră?
   MP: Două motive au fost pentru care am intrat în Politică: unul a fost generaţia fiului meu, care are aproape vârsta vostră, am vrut să mă implic şi acest lucru înseamnă foarte multe lucruri, înseamnă să duci la bun sfârşit proiecte  pe care le ai; al doilea a fost un mesaj pentru femeile care intră în politică. În general femeile şi tinerele frumoase, talentate au o reticenţă în a intra, de aceea se spune că cineva e în spatele lor, ca un bărbat  trebuie să le ajute. Mesajul meu a fost întotdeauna să încurajez  tinerele să intre şi să aibă încredere  în frumuseţea lor, acest lucru nu le poate dăuna, acest lucru trebuie să le ajute şi să le facă mult mai puternice. Eu vin în ajutorul tinerelor ca un exemplu de bună practica, daca eu am reusit, poate oricare!
   GIB: Vă mulţumim foarte mult pentru interviu, a fost o onoare pentru noi!!!

Au intervievat: Ana Cojocaru, Daniela Cervinschi