Institutul Cultural Timişoara organizează  seminarii cu scopul de a consulta principalele comunităţi ale resortisanţilor din ţările terţe (RTT),  din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara, în vederea construirii unui mediu intercultural pentru a facilita integrarea şi coeziunea socială a străinilor RTT, din afara spaţiului comunitar european, aflaţi pe teritoriul României. Partenerii proiectului respectiv sunt Asociaţia Divers Etica, Asociaţia Cultura Păcii şi Organizaţia Femeilor Refugiate din România, fiind finanţat din Fondul European pentru  Integrarea resortisanţilor statelor terţe. Câteva dintre scopurile declarate  ale proiectului ar fi; iniţierea unui Punct Naţional de Contact pentru membrii comunităţilor RTT, un portal informativ, baze de date, revista ,,Migrant în România’’.

În perioada 30-31 iulie un astfel de seminar a avut loc şi la Cluj, la care au fost invitaţi atât reprezentanţi şi membri ai comunităţilor RTT din Cluj, printre care şi Grupul de Iniţiativă Basarabeană, cât şi reprezentanţi ai unor instituţii publice şi ONG-uri care au legătura directă cu problematica respectivă.

În prima parte a dezbaterii  Institutul Intercultural Timişoara( IIT) şi-a prezentat scopurile principale şi viziunile asupra situaţiei străinilor din ţările terţe, astfel staff-ul Institutului şi-a manifestat credinţa că accentul trebuie plasat asupra integrării resortisanţilor din ţările terţe,  atenţionând că România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană devine ţara de destinaţie a  unor astfel de imigranţi. Procesul prin care IIT îşi propune ameliorarea situaţiei imigranţilor RTT este crearea unor structuri, mai bine zis a unor grupuri de lucru la nivel local, comitete de coordonare, comitete consultative şi reprezentaţi pe tematice naţionale, iar principalii actori implicaţi în procesul de colaborare şi dezbatere sunt: societate  civilă, instituţii publice şi desigur, reprezentanţii comunităţilor de străini. Procesul de consultarea va fi unul bazat pe modelul democraţiei participative.

 Pe parcursul discuţiei, unul dintre invitaţi, şi anume reprezentantul Oficiului Român pentru Imigrări, Cluj, a  prezentat participanţilor date statistice cu privire la resortisanţii din ţările terţe, astfel există 1300 de străini de acest gen la nivelul oraşului Cluj-Napoca, merită menţionat că 803 sunt cetăţeni ai Republicii Moldova dintre care 258 se află la studii, de asemenea acesta a declarat că integrarea străinilor are loc doar atunci când aceştia trec de bariera ilegalităţii.

Un punct de vedere  diferit a fost adus în discuţie de către reprezentantul  Institutului pentru Pace Patrir, afirmând că nu ar trebui să primeze această segregare între noi şi ei, nu trebui să considerăm că noi îi vom integra pe ei, ci accentul trebuie pus pe un schimb intercultural reciproc, pe dezvoltarea unei mentalităţi multiculturale.

Preşedintele Grupului de Iniţiativă Basarabeană, Nicu Leva, însă, a fost de părere că integrarea, până la urmă, este o opţiune personală, atâta timp cât persoanele respective îşi doresc să se integreze în ţara gazdă, vor acţiona în acest sens, în plus a prezentat o situaţie de ansamblu a tinerilor basarabeni, menţionând unele din problemele lor, dar nu a uitat să le vorbească participanţilor despre  proiectele organizaţiei pe care o reprezintă şi finanţările obţinute. 

Seminarul a fost important prin simplul fapt că a facilitat relaţii de colaborare între reprezentanţii minorităţilor, instituţiile publice şi ONG-urile de profil. Organizaţia Grupului de Iniţiativă Basarabeană a reuşit, astfel, să pună bazele unei cooperări mai strânse cu Oficiul Român pentru Imigrări şi cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României.

Daniela Cervinschi